După condamnare, Dragnea rămâne „aproape în unanimitate” șef la PSD. Iohannis îi cere să se retragă

La câteva ore după ce Curtea Supremă l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, Liviu Dragnea a declarat că partidul a decis ”aproape” în unanimitate ca el să rămână la conducerea social-democraților pentru a gestiona campania electorală, precizând că discuția va fi reluată după alegerile locale.

Deși a afirmat că nu comentează decizia instanței, șeful social-democraților a afirmat că aceasta este ”profund nedreaptă”. El a precizat că ceea ce l-a interesat să afle de la colegii din partid ”dincolo de solidaritatea firească, omenească” a fost opinia lor față de o eventuală retragere a sa în plină campanie electorală.

Părerea majorității ”aproape unanimă” a fost că o retragere poate să destabilizeze toate structurile de partid și PSD să nu obțină scorul preconizat, a subliniat președintele PSD.

”Am decis să rămân în continuare în această funcție, să gestionez campania electorală”, a adăugat el, precizând că această decizie ”la cald, poate chiar fierbinte” va fi repusă în discuție după locale când se vor discuta ”chestiuni mai profunde”.

Zgonea i-a cerut lui Dragnea să plece

Singurul care i-a cerut lui Dragnea a fost președintele executiv al PSD, Valeriu Zgonea. În cadrul ședinței Comitetului Executiv de vineri, Zgonea i-a cerut lui Dragnea să se retragă, au relatat surse din PSD pentru Mediafax.
Totodată, numărul 2 din PSD a încercat să forțeze o ședință a Comitetului Executiv care să convoace un congres al partidului.

Liderii organizațiilor PSD au fost însă solidari cu Liviu Dragnea. După întâlnirea cu toți liderii aflați în sediul central al partidului, în timp ce aceștia îl așteptau pe președintele PSD în fața camerelor de luat vederi, Liviu Dragnea și Valeriu Zgonea au discutat separat câteva zeci de minute.

Ulterior, Zgonea a părăsit furios sediul PSD și a declarat că se gândește până luni dacă renunță la toate funcțiile din partid.

Sfatul lui Ponta

Fostul premier Victor Ponta consideră că președintele PSD, Liviu Dragnea, nu ar trebui să își dea demisia din fruntea partidului, întrucât trebuie să țină formațiunea unită și să o ferească de toți „ofițerii” acoperiți sau descoperiți care vor să o preia.

”Ca să răspund tuturor celor care ma întreabă: cred că Liviu Dragnea NU trebuie sa își dea demisia din funcția de Președinte al PSD! Trebuie să țină Partidul unit, să câștige alegerile locale și parlamentare și să ferească PSD de toți „ofițerii” acoperiți sau descoperiți care vor să îl preia! Clar?”, a postat vineri Ponta pe Facebook.

Iohannis îi cere lui Dragnea să plece

„Liviu Dragnea ar trebui să se retragă. Pentru sănătatea sistemului politic românesc, nu este în regulă ca un mare partid politic să fie condus de un lider condamnat penal prin sentință definitivă. I-am comunicat această opinie”, a scris președintele Klaus Iohannis pe pagina sa de facebook.

Președintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, vineri, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru folosirea infuenței și autorității în calitate de președinte al PSD Teleorman, la Referendumul din 2012 de demitere a șefului statului de atunci Traian Băsescu.

„Liviu Dragnea ar trebui să se retragă. Pentru sănătatea sistemului politic românesc, nu este în regulă ca un mare partid politic să fie condus de un lider condamnat penal prin sentință definitivă. I-am comunicat această opinie”, a scris președintele Klaus Iohannis pe pagina sa de facebook.

Președintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, vineri, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru folosirea infuenței și autorității în calitate de președinte al PSD Teleorman, la Referendumul din 2012 de demitere a șefului statului de atunci Traian Băsescu.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis astăzi ca Liviu Dragnea să fie condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul în care șeful PSD este acuzat de fraudă la referendumul din 2012. Decizia Curții Supreme este definitivă. Procurorii DNA au cerut magistraților, la ultimul termen, pedeapsă cu executare pentru Dragnea, sentința minimă solicitată fiind între trei și cinci ani de închisoare. În primă instanță, liderul PSD a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Instanța de la Curtea Supremă a pronunțat vineri sentința în dosarul Referendumului în care președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat de folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

La ultimul temen, Liviu Dragnea a declarat în fața instanței că se consideră nevinovat și cere achitarea. „Aș vrea să vă rog să nu luați în seamă caracterizarea făcută de DNA. Nu aceasta este atitudinea mea față de oameni. Mărturie stau cei 20 de ani în serviciul public. Militanții, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român și Băsescu. Niciun partid nu putea obține foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăția mea și solicit achitarea”, a spus Dragnea.

Procurorii DNA au cerut însă condamnare cu executare pentru 45 de persoane judecate din dosar. „Vă rugăm să dispuneți condamnarea celor 45 de pedepse cu executare. Pentru Liviu Dragnea se impune majorarea pedepsei și executarea în regim de detenție” au declarat procurorii în fața instanței.

Anchetatorii arată că pedeapsa minimă, „potrivit ghidului anticorupție, pentru faptele de care este acuzat Liviu Dragnea, este între trei și cinci ani”.

„Demersurile lui Dragnea au fost de a-i determina pe oameni să voteze. Neprezența la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetățenilor. Inculpatul a văzut aleșii ca pe niște obiecte care trebuie scoase din casă și aduse la urne” au mai argumentat procurorii.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

Instanța arăta, în motivarea deciziei, că aplicarea unei pedepse egale cu minimul prevăzut de lege, de un an de închisoare, este de natură să conducă la atingerea scopului prevăzut de dispozițiile articolului 52 din vechiul Cod penal, respectiv de reeducare a condamnatului și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

„În ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării sancțiunii, Înalta Curte apreciază că pronunțarea soluției de condamnare constituie pentru inculpat un avertisment sever și suficient cu privire la conduita pe care trebuie să o aibă orice lider politic într-o campanie electorală și, totodată, că scopul acesteia poate fi atins și în condițiile neexecutării pedepsei”, au scris judecătorii ICCJ în motivare.
Judecătorii care au dat sentința în dosarul „Referendumul” au precizat că au avut în vedere, în stabilirea pedepsei lui Liviu Dragnea, rolul pe care l-a avut în campania electorală din partea PSD, funcția și poziția deținute de acesta, prin care și-a exercitat autoritatea și influența, faptele concrete reținute în sarcina sa și gravitatea acestora.

„În acest context al analizei, nu poate fi ignorată conduita inculpatului ulterioară transmiterii adresei prin care se solicita organizarea de tombole cu premii condiționate de participarea la referendum, respectiv împrejurarea că a revenit asupra acesteia, dar nici modul în care legiuitorul a evaluat periculozitatea uneia dintre conduitele ilicite solicitate (încălcarea dispozițiilor art. 5 al. 1 din Legea nr. 677/ 2001 fiind sancționată contravențional). Circumstanțele personale favorabile inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale și funcțiile deținute la nivel guvernamental, poziția în societate nu pot avea o relevanță deosebită în raport de natura infracțiunii pentru care urmează a fi condamnat, însă nici nu pot fi total nesocotite. De asemenea, conduita procesuală a fost una corespunzătoare, în sensul că, deși a negat săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, a dat două declarații și a fost la dispoziția instanței ori de câte ori a fost necesară prezența sa”, notează judecătorii în motivarea deciziei din 15 mai.

Instanța a precizat că în individualizarea pedepselor aplicate inculpaților au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de legiuitor, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea identificată ca lege penală mai favorabilă, gradul de pericol social concret al faptelor comise, circumstanțele producerii acestora și datele ce caracterizează persoana fiecăruia dintre inculpați, inclusiv antecedentele penale.

Prin decizia din 15 mai 2015, instanța supremă a dispus achitarea a peste 20 de inculpați din dosarul „Referendumul”.

În ziua în care a fost condamnat, Liviu Dragnea a demisionat din funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației. Tot atunci, Dragnea a renunțat și la funcțiile politice, el fiind atunci președinte executiv al PSD.

Sentința în dosarul în care Liviu Dragnea și alte peste 70 de persoane sunt acuzați pentru fraude la referendumul din 2012 a fost pronunțată după un an și jumătate de la începerea judecării cauzei. Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

„Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

De-a lungul procesului, au fost audiați, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Dușă, fostul ministru al Energiei Constantin Niță, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, și mai mulți coordonatori județeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.